CLASIFICAREA MĂŞTILOR

CLASIFICAREA MĂŞTILOR DUPĂ SCOPUL URMĂRIT

Prin aplicarea mastilor se urmaresc doua scopuri: UNUL PREVENTIV SI ALTUL CURATIV. In scop preventiv se folosesc mastile destinate prevenirii formarii ridurilor, mentinerii si catifelarii pielii, a tonicitatii muschilor.
In scop curativ se folosesc mastile calmante, descongestionante, medicamentoase.
In functie de substantele care se folosesc la prepararea mastilor, acestea au efecte variate asupra tenului, astfel:

a)Mastile astringente sunt indicate in cazul tenurilor grase, cu pori dilatati, cu hipersecretie sebacee si transpiratie abundenta. Au rolul de a absorbi surplusul de sebuum si toxine, de a produce o tensiune locala, menita sa inchida porii, netezind pielea.
Aceste masti trebuie sa contina urmatoarele substante: caolin, carbonat de Ca, carbonat de Mg, amestecate cu diverse sucuri de fructe (castraveti, rosii, visine) sau infuzii cu rol astringent; sau:
• albus de ou + zeama de lamiie; iaurt + zahar;
• drojdie de bere + picaturi de lamaie.

b)Mastile emoliente se aplica tenurilor uscate, deshidratate ce prezinta descuamarea accentuata a stratului cornos. In compozitia lor intra fainoasele vegetale (de porumb, grau, orez, in, migdale).
Acestea se amesteca cu uleiuri vegetale si infuzii sau sucuri de plante. Efecte emoliente au si:
• mere fierte in lapte, aplicate sub forma de pasta pe fata;
• banane taiate rondele sau zdrobite si amestecate cu lapte praf (banana oparita);
• geluri obtinute din faina vegetala, extracte aromate din plante la care se adauga ulei vegetal. Se prepara pe baia de apa. Se amesteca faina cu infuzia, apoi se adauga uleiul vegetal, agitandu-se bine compozitia pana la incorporarea totala a uleiului.

c)Mastile nutritive sunt acelea care contin in compozitia lor substante grase, hranitoare, biologic active. Mastile sunt folosite cu scopul de a hrani, a stimula procesul de regenerare celulara, de a revitaliza tesutul cutanat. Se recomanda tenurilor atipice, senile, uscate, urmatoarele masti:
• galbenus de ou miere + cateva picaturi de vitamina A sau ulei vegetal (de masline, germene de porumb);
• morcov ras amestecat cu caimac de lapte;
• smantana amestecata cu zeama si suc de fructe;
• pulpa de fructe (fragi, capsuni, caise) amestecata cu smantana;
• branza de vaci cu miere.

d)Mastile cu actiune tonica stimulatoare sunt utilizate la tenurile cu elasticitate scazuta; cu tendinta vizibila de ridare si aspect flasc. Actiunea stimulatoare a acestor masti se obtine prin adaugarea catorva picaturi de solutie de camfor, mentol sau diverse sucuri de fructe cu actiune tonica (capsuni, piersici, zeama de lamaie, zeama de struguri albi).
Ca revitalizante si tonice sunt incorporate in masti urmatoarele produse: miere, polen, laptisor de matca.

e)Mastile calmante sunt folosite la tenurile iritate, congestionate. Efectul de calmare se obtine prin amestecul de amidon sau caolin cu o emulsie sau cu infuzii de musetel, nalba, tei: efecte descongestive are masca de tarate de grau sau faina de in + miere de albine.

f)Mastile congestive se folosesc in scopul de a activa circulatia sanguina locala. Sunt masti indicate tenurilor anemice, palide, casectice. Efecte hiperemiante au mastile calde, impachetarile faciale calde si masca cu parafina.

g)Mastile hidratante se utilizeaza la tenurile deshidratate. Se gasesc sub forma de paste apoase. Au rolul de a reda tesutului cutanat cantitatea de apa necesara pentru a-l mentine suplu si catifelat (prin imbibarea stratului cornos). Se prepara din caolin si sucuri de fructe. Se foloseste masca filnegena Dermin hidratanta.

h)Mastile descuamante si pentru albit sunt utilizate la tenurile cu tulburari de ordin pigmentar sau la tenurile cu piele ingrosata, in scopul de a obtine o albire si o descuamare pentru a da catifelare si suplete pielii si un aspect placut.
Mastile contin ca substanta de baza caolinul la care se pot adauga substante keratolitice: acid salicilic, rezorcina. Mastile de albit se pot prepara din decoct de patrunjel si marar si caolin.
Actiune decoloranta are si infuzia de musetel ce se poate amesteca cu caolin sau cu substante emoliente.

i)Mastile medicamentoase au in compozitia lor diverse substante medicamentoase. Prin folosirea lor se obtine un contact mai indelungat cu pielea a substantelor respective, deci actiune marita asupra pielii.
Se folosesc masti medicamentoase in cazul tenurilor acneice. Substante ca: sulf, ihtiol, gudron, mentol, acid salicilic, romazulan sunt adaugate in mastile ce contin caolin. Carbonatii vor avea efecte bactericide si keratoplastice.

j)Mastile biologice active se folosesc la tenurile senile, pentru stimularea procesului de regenerare celulara si revitalizarea pielii. Contin: extracte placentare, vitamine A, E, F, D, laptisor de matca liofilizat si polen.

 

Scrie un comentariu